ganduri3

Duminica am fost la Lugoj sa vad un om tare drag mie. Revederea mi-a umplut sufletul de energie pozitiva si bucurie si eram sigura ca acea stare ma va tine cam 3 luni,dar nu a fost chiar asa. Uite ca nu a trecut o saptamana si am revenit la negativismul meu cam specific,daca e sa ma analizez..doar eu ma cunosc cel mai bine,traiesc eu cu mine de 22 de ani. No gata, prea bine ma simt cand sunt cu oamenii dragi mie decat singura..si eu care deobicei ma bucur si de singuratate si sa pot face ce imi trece prin cap..doar ca acum nu e un moment bun pentru spiritul meu sa fie singur..am o imaginatie prea bogata care in perioada asta lucra impotriva mea. Incerc sa promit ca nu voi mai scrie posturi triste unde imi expun asa sufletul,nu de alta,da cred ca va plictisesc si da promit ca renunt la anumite ganduri, unele persoane chiar nu merita sa imi bat atata capul..pe mai tarziu urmeaza ceva mai vesel si mai plin de poze.

Comments

comments

Leave a Reply